E-urile Toxice

Produsele din retetele comerciantilor contin zeci de aditivi alimentari (coloranti, aromatizanti, conservanti si stabilizatori) declarati toxici sau cancerigeni de către organismele internationale. Este vorba de substante chimice nocive, care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor, mascate sub codul "E".

Inamicii publici nr. 1: E211, E142 si E123, interzisi deja în SUA, Uniunea Europeană si fosta URSS.

Alimentele cu cele mai multe toxine, pe care trebuie sa le evitati la consum, sunt margarina vegetală, guma de mestecat, uleiul de mustar, mezelurile, băuturile răcoritoare si dulceturile.

Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea în rândul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor îmbogătite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri si medicamente si după accidentele de circulatie. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce un bombardament asupra organelor interne, care provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum si o serie de tumori maligne si benigne. Conform unui raport al Comisiei Nationale de Oncologie, în România cancerul este în crestere alarmantă si se estimează că va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva căreia nu exista încă premize că se va descoperi un antidot. Deocamdată se bănuieste doar că motivele care-l provoacă sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress-ul. Interventiile chirurgicale, folosite astăzi intens pentru înlăturarea celulelor canceroase nu fac altceva decât să mutileze organismul. Chiar si asa, acestea au mici sorti de izbânda în lupta cu cancerul. "E"-urile, cum au fost codificate pe plan international substantele chimice introduse în alimente, au fost astfel botezate tocmai pentru a se ascunde cumpărătorilor denumirea substantelor obtinute artificial. Sub motivatia "tehnică" de a se folosi o denumire care să nu fie dependentă de multitudinea limbilor de circulatie internatională, motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul, de a nu-l îndepărta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive, dar foarte nocive. Astfel a apărut acest inofensiv cod "E".

Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun într-un real pericol organismul. Prezentam în continuare, lista "E"-urilor considerate de specialistii oncologi drept criminale.

Adaosuri suspecte
E125, E141, E150, E171, E172, E173 (coloranti), E240, E241, E477 (emulsificator).

Adaosuri periculoase
E102 sau tartrazină (colorant galben) extrem de nociv, se găseste în băuturi, mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic

E110 sau Sunset Yellow (colorant galben) – cancerigen, se găseste în dulciuri, prăjituri, budinci, diverse sucuri.

E120 (colorant) provoacă alergii

E124 sau Ponceau 4R (colorant rosu) – toxic interzis în SUA, produce tumori pe glanda tiroidă si se găseste în mezeluri.

Adaosuri toxice

Produc boli intestinale:

E220, E221, E222, E223, E224 (sulfiti – conservanti) produc boli intestinale si alergii, se găsesc în carnea de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, otet de vin

Afectează tubul digestiv:

E338 (acidifianti) afectează tubul digestiv, se găsesc în produsele cu gust acru sau acid ridicat

E339, E340, E341 (săruri de topire - brânza topită) afectează tubul digestiv

E407 (gelifiant) afectează tubul digestiv

E450 (emulsificator) afectează tubul digestiv

E461, E463, E465, E466 (agenti de încărcare) afectează tubul digestiv

Produc boli de piele: 

E230 (bifenil – conservant), interzis în Australia, dar permis la noi, poate produce boli de piele; se găseste în sucurile de citrice

E231 (ortofenilfenol – conservant), posibil si cancerigen, interzis în SUA si Australia, produce boli de piele

E232 (conservant) poate produce boli de piele, E233

Suprimă din organism vitamina B12: E200 (conservant) extrem de toxic si periculos deoarece suprimă din organism vitamina B12.

Cresc colesterolul:

E320 (butil-hidroxi-anisol, BHA – conservant) posibil si cancerigen se găseste în cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, gumă de mestecat

E 321 (acidul benzoic – antioxidant), posibil si cancerigen, creste nivelul colesterolului, se găseste în margarină.

Atacă sistemul nervos: E311, E312 (antioxidant)

Produc boli ale aparatului bucal: E330 (acidul citric sau sarea de lămâie - cel mai periculos adaos cancerigen recunoscut care produce boli ale aparatului bucal).

Adaosuri cancerigene 

E123, E131, E142 (coloranti), E211 (foarte nociv - acidul benzoic si derivatii săi – conservant, interzis în SUA, dar permis la noi, se găseste în unele băuturi răcoritoare), E213, E214, E215, E217 (conservanti) în unele băuturi răcoritoare, E230, E631 (glutamatul de sodiu) potentiator de arome, prezent în supele concentrate si în produsele tip Delikat/Vegeta (praf sau cuburi).

Ce alimente trebuie sa evitati sa consumati in exces

Conform studiilor de specialitate, se recomandă consumatorilor să evite produsele care contin aditivii mai sus mentionati si care sunt prezenti cu preponderentă în anumite alimente pe care le folosim, cu ignoranta, zi de zi.

Margarina: produs apărut în al doilea război mondial, în urma rationalizarii untului. Cercetătorii americani au descoperit, accidental, că dacă se încălzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, în prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemănător untului, cu o structură moleculară identică cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarină", după numele sotiei (Margot) a unuia dintre savanti. Din acel moment si până în prezent, margarina a fost îmbogătită cu tot soiul de coloranti, aromatizanti si vitamine sintetice, devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodată. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimică. Grăsimile vegetale din margarină devin, după fierbere, aproape imposibil de transformat în energie de către organism, de aceea consumatorii înrăiti de margarină sunt persoane care par lipsite de vlagă. Iată algoritmul prin care margarina destabilizează organismul: grăsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism, ele se depun pe membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l prin depozitarea în tesuturi. Iau locul substantelor naturale ce au rolul de a curăta peretii vaselor de sânge, conducând la sclerozarea lor, evident, cu rezultate dezastruoase pentru inima, creier si sistemul circulator. De asemenea, obosesc excesiv ficatul, favorizând hepatita.

Supele concentrate: contin în exces glutamat de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea supelor si ciorbelor, preparate normal, în cantităti industriale, până rezultă un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), după care se ambalează în vid sau sub formă de cubulete. Poate v-ati intrebat cum pot 2 fire de morcov si 2 de pătrunjel dintr-un plic să dea acel gust. Nici nu pot. Peste 90% din plic este monoglutamat de sodiu, substanta care supraexcită papilele gustative, făcându-le să simtă mult mai puternic gustul celor 2 fire de legume. Nu vă lăsati înselati de reclamele de tip "ca la mama acasă" sau de ambalajele atrăgătoare. Gustul vă poate însela, căci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. Dar, vorba aceea, "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". Glutamatul de sodiu (o neurotoxină) provoacă migrene insuportabile, care nu pot fi tratate cu medicamente. Glutamatul se vinde producătorilor sub formă de cristale albe, fără gust, si se combină întotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Glutamatul se foloseste si pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatiile de profil din UE duc o intensă campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. Ministerul Alimentatiei din SUA a informat public american că glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer si Parkinson. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, în laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, câinilor si maimutelor. Medicii veterinari avertizează să nu gătiti mâncare pentru animale folosind Vegeta/Delikat. 

Zahărul: este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezează organele digestive, pe care le obligă să prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel, el trece imediat în sânge - prin intestinul subtire - provoacă hiperglicemie, ceea ce obligă pancreasul să producă insulină în exces, organismul fiind dereglat, iar efectul fizic fiind invers celui asteptat, în sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Consumul în exces de zahăr expune la gripă, boli de plămâni, infectii urinare si intestinale. Evident, ne referim la zahărul obtinut din sfecla sau trestia de zahăr. Culmea este că producătorii au inventat si substituienti ai zahărului, dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 si E 951), care provoacă peste 70 de tipuri de boli mortale. Pentru a evita efectele nocive ale zahărului, specialistii recomandă consumul de fructe si miere, pe care organismul le asimilează fără probleme.

Guma de mestecat: este aproape de neinteles cum fabricantii de gumă de mestecat, destinată în special copiilor, găsesc necesar să introducă în aceasta nu mai putin de sapte-opt tipuri de substante chimice, multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Intr-o pastilută de gumă găsim: E171, E320, E330, E420, E421, E422, E950, E951, E967 si alte asemenea chimicale. Mestecând regulat gumă, vă expuneti următoarelor afectiuni: colesterol (E320), boli ale aparatului bucal (E330, acid citric) si cancer (E950 si E951).

Băuturi: chiar dacă producătorii se laudă care mai de care că produsul lor este natural, în realitate, băuturile lor răcoritoare mustesc de aditivi nocivi, cel mai folosit fiind acidul citric (E330) sau sarea de lămâie. Aditivii E110 si E123, precum si înlocuitorii de zahăr mai sus amintiti produc efectele amintite. Evitati să beti băuturile cu aromă de citrice, acestea fiind dintre cele mai dăunătoare. Colorantii folositi, E102 si E110, sunt declarati periculosi. Băuturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabisulfit, care dă limpezime, dar care atacă aparatul digestiv. La bere, în procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoacă migrene. Din punct de vedere al aditivelor alimentari, tăriile (vodca, whisky etc.) nu prezintă pericol, întrucât chiar alcoolul este un bun conservant, dar feriti-vă de lichioruri, în care se adaugă coloranti: E102, E110 etc.

Gemuri, dulceturi si alte dulciuri: nici aici nu vă lăsati înselati de pretentia unora dintre producători, care aplică eticheta "produs natural". Minciuna e dovedită chiar de etichetă unde, la ingrediente, apare mentionat "acid citric", nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceată. De asemenea, evitati bomboanele intens colorate si în general tot ce contine coloranti.

Mezeluri: nu mai este nici un secret ca în toate mezelurile de pe piata internă, circa 40% din compozitie este constituită din produsi obtinuti artificial. Pe eticheta fiecărui sortiment de mezel veti găsi nenumărati aditivi alimentari, nocivi, inclusi pe lista de mai sus. Grăsimile cu care sunt "îmbogătite" mezelurile sunt obtinute prin aceleasi metode ca margarina. Toate aceste produse se conservă cu acelasi glutamat de sodiu. Totodată se adaugă si alte substante suspecte: nitrati si nitriti. De ce nu se mai prepară mezelurile după retetele traditionale, de casă? Pentru că se urmăreste câstigul, prin mărirea cantitătii cu tot soiul de chimicale. Producătorii nu-si pun nici cele mai mici probleme de morală atunci când umplu cremvustii "pentru copii" cu o duzină de E-uri.

Mustarul: fabricat în general prin amestecarea boabelor de mustar cu uleiul de mustar. Dacă boabele nu prezintă pericol, uleiul de mustar este devastator, el fiind deja interzis în Canada, unde s-a stabilit că în timp produce orbirea. In India, tara mirodeniilor, uleiul de mustar este folosit de vraci ca medicament, fiind numeroase cazurile în care persoane tratate cu acest ulei au murit.

În ultimii ani producătorii au învătat cum să-i fenteze pe cumpărători. Pe etichete nu mai scrie AROME SINTETICE, ci AROME NATURAL IDENTICE. Aditivii sintetici nu mai sunt mentionati după codul E, ci după numele propriu-zis - acid citric (cum e cazul, printre altele, al margarinei Rama), conservant, gelifiant, etc. Cumpărătorul rareori se gândeste că aceste ingrediente sunt de fapt E-uri.